
Pe flu.ro, este un articol foarte bun, "Suntem diferiti dar nu-mi pasa!"
Ideea de baza e ca, atunci cand langa tine ai un om "pe dos", lumea e mai frumoasa, mai animata, mai plina de surprize, mai plina de plinul ei!
Vorba lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, "E-o lupta viata, deci te lupta!"
Adica: suntem diferiti, el de un fel, ea de alt fel. Suntem mere cu pere, in acelasi paner. Suntem Ana si Caiafa, suntem alfa si omega, suntem diferiti si vrem sa fim un tot unitar.
Oare chiar e posibil?
Dati-mi voie sa ma indoiesc. Nu cred in iubire vesnica, cred in ratiune. Nu cred in comprmisuri totale, cred in echilibru. Nu cred in contrarii, cred in unitar. Nu cred in viziuni, cred in realitati.
Nu e bine, deci e rau. Da, viata e undeva la mijloc, viata e undeva gri. Si ne trage in griul ei. Ce nuante capatam? Nu mai depinde de noi.
Cine crede in detsin, crede si in faptul ca doi oameni total diferiti, rezita impreuna.
Cine crede in rational, crede ca doi oameni total diferiti trebuie sa munceasca mult, ca sa reziste.
Nu ati inteles nimic, asa-i? Nici eu nu mai inteleg nimic.
Cititi articolul de pe FLU.RO: Suntem diferiti si nu-mi pasa!
Poate va mi dumireste el!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu